▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. Acest halat avea să devină ţinuta sa caracteristică, deoarece
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. Este ora 8 dimineaţa, perfect! La ora aceasta ar trebui să mişune
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. că doar personalul are voie. Charlie se gândeşte că şi el, personal,
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. al zilei oamenii se vor afla unde-şi imaginase el, lucru negreşit
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. să aveţi! Îmi voi începe monologul cu o întrebare: nu v-aţi săturat
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. propria religie, oameni buni?! V-aţi gândit vreodată cum ar fi...
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. apoi vede că în salon pe lângă feţele confuze sau lipsite de interes
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. Aşa i-a fost scris! Sare acum, de pe bufet, pe o masă la care
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. stabileşte el. “Unde rămăsesem? A da, sute, zeci, mii, da, da!
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. căci suntem egali, bineînţeles. Noi suntem proprii noştri stăpâni,
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. dar nu dispare înainte de a-i anunţa pe doritori: “PENTRU ÎNSCRIERI
▫̈́□̷̣ ̾‹ℛam̈èn̈e⁕̷ɐʇ⑂ǝsᵎɐɹɟ› ;. târziu cei ce-l alergau acum şi nu asta-şi dorea! Să ajungă Charlie
